Stațiunea Borsec

Supranumită ''Perla Carpaților'' este situată la o distanță de 26 km de orașul Toplița, pe drumul național Toplița - Piatra Neamț, în depresiunea Borsec, (formată de munții Călimani (Vf. Pietrosul 2100m), Bistriței (1859), Ceahlău (Ocolasul Mare 1907 m) și Giurgeului) din nord-vestul județului Harghita, la o altitudine de 900 m față de nivelul mării. Pe lângă ambianța de o rară frumusețe în care este situat Borsecul, calitatea apelor sale minerale îi asigură o situație privilegiată între stațiunile balneo-climaterice din lume. Localitatea a primit rang de Oraș stațiune balneo-climaterică în anul 1953.

 

Acces cu trenul

cu trenul pâna la Toplița, iar apoi cu auto 26 km spre Borsec.

Acces Auto

pe DN 15 de la Bacău , Piatra Neamț sau Tg. Mureș.
pe DN 15B de la Târgu Neamț.
pe DN 17B de la Vatra Dornei.
pe DN 12 de la Brașov , Sfântu Gheorghe.

Puncte de atracție

Șapte Izvoare aflat la 1550m de centrul stațiunii. Denumirea vine de la numărul izvoarelor care alimentează stațiunea cu apăpotabilă.
Poiana Zânelor și "cariera de travertin" - toate formând un ansamblu de obiective învecinate între ele și constituind un singur peisaj de mare atracție turistică.
Grota urșilor, un ansamblu de goluri adânci formate prin fenomenul de eroziune naturală a rocilor sub acțiunea apelor de infiltrație (fenomen carstic).
Peștera de Gheață. Este o adâncitură întunecoasă între două stânci separate tot prin eroziune ca și Grota Urșilor.Apa se infiltrează aici iar gheaţa se îngroaşă pe timp de iarnă şi se topeşte primăvara târziu.
Izvorul Străvechi (Mofeta) unul dintre cele mai vechi izvoare de cură din stațiune.
Izvorul Pierre Curie - este izvorul cu cea mai radioactivă apă minerală din stațiune.
Dealul Rotund este o formaţiune de travertin de 975 m înălţime format de a lungul timpului din depunerile de minereu ale apelor călduţe bicarbonate. Acest travertin a fost exploatat şi folosit la ornamentarea diferitelor clădiri din Bucuresti și Mirecurea-Ciuc.  
Cetatea Bufnițelor - "Izvorul Stravechi" unde acum 150 de ani a fost un mic lac; aici a fost construit primul ştrand, "Poiana Zânelor". Formaţiunile travertinice de aici se exploatează în scopuri industriale.

Climat

Clima subalpina rece (temperatura medie 15°C in luna iulie; temperatura medie - 7°C in luna ianuarie). Vânt slab. Temperatura medie anuala de 5°C. Precipitații moderate (700-750 mm anual).

Obiective turistice

Izvoare minerale

În Borsec există peste 15 izvoare de apă minerală carbogazoasă naturală, având compoziție chimică apropiată, stabilă în timp și debite variabile. Dintre acestea sunt 5 izvoare a căror apă se îmbuteliază.

Apele izvoarelor sunt foarte bune în afecțiuni ale sistemului circulator, afecțiuni ginecologice, afecțiuni neuritice, diferite boli ale rinichilor, afecțiuni ale sistemului endocrin, diabet și altele. Se pot face cure interne prin consumul direct a apei minerale, masaje hidroterapeutice, electroterapie, mofete.

Principalele izvoare din Borsec sunt

  • Izvorul Principal nr. 1
  • Izvorul 2/ Republica/ Erzsébet
  • Izvorul Boldizsár/Madonna/Horia (Izvorul 3) – debit de 6.600 l/zi; apă carbogazoasă, bicarbonată, mixtă; conține: Calciu, Magneziu, Sodiu; indicații: gastrită hiperacidă, constipații ușoare, piatră la rinichi și ficat, albuminuri, neferite cornice
  • Izvorul nr. 4
  • Izvorul László/Cloșca (Izvorul 5) – debit de 5.100 l/zi; apă carbogazoasă, carbonată, mixtă; conține: Calciu, Magneziu, Sodiu;indicații: gastrită hipoacidă, colite cronice, litoză cronică urică și oxală, obezitate, artrism (boală hipertensivă)
  • Izvorul Lázár/ Crișan (izvorul 6) – apă bicarbonată calcică, magneziană, sodică, carbogazoasă, hipotonă, ușor sulfuroasă; indicații: ameliorează gastritele hiperacide
  • Izvorul Kossuth (Izvorul 10) – debitul este în scădere; indicații: gastrită hipoacidă, boala ulceroasă, hipocalcemii.
  • Izvorul Petőfi (Izvorul 11) – debit de 900 l/zi; apă carbogazoasă, bicarbonată, mixtă; conține: Calciu, Magneziu, Litiu, Sodiu; indicații: gastrită hiperacidă; hipocalcemie, insuficiență paratiroidiană
  • Izvorul Pierre Curie – aflat la o distanță de cca 1800 m de centrul stațiunii, este izvorul cu cea mai radioactivă apă minerală din stațiune
  • Izvorul străvechi/ Osforrás/ Dögleszti
  • Izvorul Caprelor
  • Erdei/József főherceg/Károly/Bălcescu – nu este captat. 

    Băi

    Baia Veche cu Nămol

    Din toamna anului 2012 primăria a pus în funcțiune baia cu bazin încălzit de apă minerală Baia Veche-Cu-Nămol. Aceasta s-a reconstruit exact după vechea architectură de prin sec. XIX – pe când avea nămol. Construcția e de o frumusețe specială: e din lemn, iar tavanul din sticlă.
    Se alimentează direct de la izvorul cel mai apropiat, apa bazinului rece are 11⁰ C, bazinul cald 28-34 ⁰C. Se recomandă o cură de 10 zile. Iarna funcționează cu program până la ora 20.00. Combinația de schi + baie caldă în apă minerală + saună + apă rece + masaj este, credem, o propunere cel puțin interesantă pentru cei orientați spre fitness, sport și agrement.

    Muzeul apei minerale

    În Borsec există peste 15 izvoare de apă minerală carbogazoasă naturală, având compoziție chimică apropiată, stabilă în timp și debite variabile. Dintre acestea sunt 5 izvoare a căror apă se îmbuteliază.

    Apele izvoarelor sunt foarte bune în afecțiuni ale sistemului circulator, afecțiuni ginecologice, afecțiuni neuritice, diferite boli ale rinichilor, afecțiuni ale sistemului endocrin, diabet și altele. Se pot face cure interne prin consumul direct a apei minerale, masaje hidroterapeutice, electroterapie, mofete.

    Trasee turistice

    1. Circuit principal (Borsec – Secu – Bilbor – Capu Corbului – Borsec)

    Lungime: 53 Km

    Descrierea traseului: se porneşte de la Biroul de turism din Borsecul de Sus către Borsecul de Jos şi se merge spre Topliţa pe drumul naţional DN15. Traseul urmează şoseaua asfaltată care urcă în serpentine până în Pasul Creanga, de unde, după aproximativ 6 Km de coborâre, părăseşte drumul naţional şi intră în dreapta pe Valea Pârâului Sec. Aici se urmează drumul judeţean DJ174A către localitatea Capu Corbului, trecând prin localităţile Secu şi Bilbor.

    Din Capu Corbului traseul coteşte dreapta, întorcându-se către Borsec pe drumul naţional DN15.

    1. Circuit secundar (Borsec – Creasta – DJ174A)

    Descrierea traseului: se porneşte de pe strada Nadăşa şi se urmează traseul pe cursul pârăului Nadăşa. Se urcă pe un drum forestier bine întreţinut. După aproximativ 4 km, drumul o coteşte spre Făgeţel, traseul analizat de noi urcă spre Făgetul Mare. După câteva minute de urcuş mai accentuat, se iese din pădure, putându-se observa cabana turistică încă neintrată în circuitul turistic. De la cabana turistică se urcă in creastă şi se coteşte stânga pe culme. După aproximativ 800m se coboară prin dreapta pe un drum forestier de pământ ce duce în drumul judeţean DJ174A (traseul cicloturistic 1). De aici, se poate întoarce în Borsec fie urmând drumul spre satul Secu – Pasul Creanga – Borsec, fie prin Bilbor – Capu Corbului – Borsec.

    Coborârea din creastă către drumul judeţean DJ174A nu este recomandata pe vreme umeda, deoarece drumul de pământ poate deveni nămolos. 

    1. Drumul de centură. Biroul de turism - Bulevardul 7 Izvoare - str. Stadionului - 7 Izvoare - Valea Nadăşa – Staţiune

    Borsec

    Descrierea traseului: se porneşte de la Biroul de turism de pe bulevardul 7 Izvoare în sus, continuându-se pe Aleea Rotundă şi intrând în scurt timp pe strada Stadionului. Se trece de Izvorul nr. 11 (Petőfi) şi la borna silvică III. 181 se merge pe Aleea Îndrăgostiţilor de pe partea stângă. Se trece pe lângă terenul de fotbal, tot pe drumul asfaltat, printre brazi. Ajungând la o bifurcaţie de drumuri se merge drept spre pârtia de schi, urmând drumul prin pădure, până se ajunge în Valea Nadăşa. Urmând cursul pârâului cu acelaşi nume, se coboară în staţiune.

    1. Borsec - Pasul Chiozrez – Borsec

    Lungime traseu: 7+7 km

    Descrierea traseului: se porneşte de la Biroul de turism pe traseul 8, până la Piciorul Mândru, de unde se urmează drumul forestier până în Pasul Chiozrez, pe drumul judeţean DJ128. De aici se întoarce pe acelaşi drum în Borsec.

    1. Borsecul de Jos – Strada Cimitirului – Izvorul 10 – Centrul de informare turistică din Borsecul de Sus.

    Lungime traseu: 3,5 km

    Descrierea traseului: traseul începe din Borsecul de Jos de lângă primărie. Se urcă pe strada Cimitirului, ocolind prin spatele primăriei, ajungând la cimitir. Acesta se ocoleşte, continuând traseul prin pădure, pe curba de nivel, până la Izvorul 10. De aici se coboară către Centrul de informare turistică din centrul Staţiunii Borsec.

    Locații apropiate

    Cheile Bicazului
    Situate in Carpații Orientali, pe valea râului Bicaz, făcând legătura între Transilvania și Moldova, au o lungime de 8 km (de la Lacu Roșu până la satul Bicazul Ardelean). Cheile Bicazului sunt străbătute de o șosea serpentină si oferă priveliști de o rară frumusețe. Pereții de calcar ai Cheilor Bicazului sunt un rezultat al fierestruirii lor de către apele repezi ale Bicazului, dând impresia unor adevarate ziduri de cetate medievală; pe parcurs se pot admira "Piatra Altarului" - un masiv stâncos de 1120 m altitudine, impresionant prin verticalitatea sa; masivele stâncoase "Piatra Pinteștilor" (847 m) si "Piatra Arșiței" (835 m).

    Lacul Roșu
    Lac de baraj natural, se află la altitudinea de 980 m, in apropierea Cheilor Bicazului, la o distantă de cca 26 km de orașul Gheorgheni (judetul Harghita), pe DN 12/C, in stațiunea cu acelasi nume. Adânc de 10 m (adâncimea maximă de 10,5 m), având o suprafata de 12,7 ha si o circumferința de 2830 m, lacul s-a format relativ recent, in vara anului 1837. Atunci, in urma ploilor abundente, o mare cantitate de moloz stâncos de pe versatul nordic al Stâncii Ucigașului a alunecat, blocând drumul Pârâului Bicajel, iar apa s-a acumulat formând un lac de baraj natural.

    Lacul Bicaz (Izvorul Muntelui) 
    Lacul de acumulare "Izvorul Muntelui", cunoscut și sub numele de "lacul Bicaz", este cel mai mare lac artificial (antropic) amenajat pe râurile interioare din Romania. Situat pe cursul superior al râului Bistrița, lacul s-a format ca urmare a construirii barajului hidroenergetic cu același nume. Din el se alimentează centrala hidroelectrică Bicaz-Stejaru.

    Mânăstirea Secu
    Se gasește la aproximativ 22 km de orașul Târgu Neamt, pe valea pârâului Secu (DC 160), într-o poiana la poalele Muntelui Vasan. Mânăstirea Secu are aspectul unei impresionante fortărețe, fiind înconjurată de ziduri impunătoare ce se imbină la colțurile incintei cu puternice turnuri de apărare.

    Mânăstirea Agapia
    Mânăstirea Agapia este unul dintre cele mai cunoscute și mai apreciate monumente din aceasta parte a țarii, un neprețuit tezaur de artă, unic prin capacitatea sa de a dezvălui specificul și originalitatea spiritualitații românești.

    Mânăstirea Văratec
    La 12 km de Târgu Neamț, amplasată într-un cadru natural deosebit, Mânăstirea Văratec este, fără îndoială, unul dintre cele mai cunoscute și mai vizitate monumente ale județului Neamț.

    Mânăstirea Sihastria
    Rapusă de vreme și de incursiunile cetelor de tătari de la inceputul secolului al XVIII-lea, aceasta biserică se ruinează in jurul anului 1730, ceea ce-l determină pe episcopul Ghedeon să ridice un nou lăcaș cu hramul "Nașterea Maicii Domnului". Lucrările au inceput, după cât se pare, în anul 1730, când acest Ghedeon era episcop de Huși, terminându-se in 1734, când ctitorul a trecut în scaunul episcopal de la Roman. In 1741, la 28 septembrie, voievodul Grigore Ghica emite o Carte Domnească ce stabilește - la cererea ctitorului - o serie de privilegii și scutiri.

    Mânăstirea Neamț
    Este situată pe șoseaua spre rezervația "Dragoș Vodă" (DJ 155 C) și este cea mai veche și cea mai importantă așezare monastică a Moldovei.

    Mânăstirea Sf. Ilie din Toplița
    Este un așezământ construit de Ujica (Pop) Gheorghe împreună cu fiii sai Ion și Ștefan in localitatea Stănceni, între anii 1845-1847 și mutat de mitropolitul Miron Cristea in orașul Toplița în jurul anului 1910. Biserica astfel mutată a fost dezvoltată între anii 1924-192. Icoanele de aici datează din 1928 și au fost pictate de D. Belizarie si Gh. Rusu. În clădirea de la intrare s-a înființat un muzeu.

    Stațiunea Durău
    Situată la o altitudine de 780-800 m în faimosul masiv Ceahlău, stațiunea se află într-o regiune montană frecventată din secolul al XVIII-lea. La Durău se afla o mică biserică pictată de celebrul pictor român Nicolae Tonitza. Vizitând împrejurimile, turiștii pot admira cascada Duruitoarea, cu un impresionant jet de apă și zgomot asurzitor (de unde își trage și numele), cabanele Fântânelele, Dochia și Izvorul Muntelui. Climatul subalpin tonic-stimulant, aerul curat, fără praf și particule alergice, atmosfera ozonată sunt principalii factori naturali de cură. Stațiunea este recomandată pentru odihnă și tratament al nevrozelor astenice, a stărilor de slăbiciune, a anemiei, pentru refacerea după eforturi psihice sau intelectuale. Există posibilitatea de a efectua excursii in munții înconjuratori (Ocolașu Mare - 1907 m și Toaca - 1904 m, ambele vârfuri făcând parte din Munții Ceahlău, cascada Duruitoarea, rezervația naturală Ceahlau) și de a practica sporturile de iarna (partie de schi, cu diferite grade de dificultate, patinoar artificial). 

    Zone protejate

    Zona carstică „SCAUNUL ROTUND” care este cea mai importantă depunere de travertin din ţară cu formaţiuni carstice şi doline: „PEŞTERA CU STALACTITE”, „GROTA URŞILOR” şi „PEŞTERA DE GHEAŢĂ”. Zona are o suprafaţă de 70 ha.

    Rezervaţia botanică „HÁRMASLIGET” – este o poiană mlăştinoasă de cca 2 ha, situată în zona staţiunii în care se găsesc specii rare, cu ar fi  mesteacănul pitic (Betula humilis), care este un relict glaciar.

    Perimetre de protecţie hidrogeologice stabilite pe baza H.G. nr.101/1997, referitoare la zăcământul hidromineral de la Borsec, sursele  de apă dulce şi nămol terapeutic. Însă există materializate pe teren zonele cu regim sever ale perimetrului de protecţie sanitară doar pentru izvoarele 1, 2, şi forajul F4.

     Perimetrul de protecţie sanitară a staţiunii balneo-climaterice stabilit de Ministerul Sănătăţii prin Institutul Naţional de Recuperare, Medicină fizică şi Balneoclimatologie conform Ordonanţei Guvernului României nr.109/2000.